Lionel

20 aprilie 1908 – Se năştea muzicianul de jazz Lionel Hampton.

Cînd se vorbeşte despre segregare rasială, toată lumea se gîndeşte la albul care strîmbă din nas, văzînd în apropiere un negru. Puţini ştiu că, în felul lor, şi negrii îi trînteau uşa în nas albiciosului care voia să facă lucruri „specifice” persoanelor de culoare – de exemplu, să cînte jazz! Povestea de astăzi este tocmai despre un mare muzician de culoare care a avut curajul să încalce această lege nescrisă. Lionel Hampton s-a născut în Louisville, a copilărit în Chicago şi a învăţat să cînte în Los Angeles. Un virtuos al percuţiei dar şi al pianului, jazzmanul l-a acompaniat pe legendarul Louis Armstrong şi a lucrat apoi cu Duke Ellington, Quincy Jones şi Charlie Mingus. Specialitatea sa a fost vibrafonul, un fel de pian modificat ca să sune precum un xilofon. În culmea gloriei, a susţinut concerte în cinstea unor preşedinţi americani ca Richard Nixon şi Ronald Reagan şi a înregistrat numeroase albume. Adeptul orchestrelor mari, Lionel a captivat publicul prin energia sa şi prin arta improvizaţiei. Ca o recunoaştere a întregii cariere, muzicianul a fost desemnat, în 1985, „ambasador al muzicii Statelor Unite” iar la moartea sa, în 2002, criticii muzicali au spus că s-a încheiat o pagină glorioasă a jazz-ului american. Lumea tolerantă a secolului al XXI-lea a uitat însă că, în anii 50, în plină segregare rasială, Lionel Hampton a avut curajul să invite în grupul său un solist alb, cu care a dat concerte în tot Sudul american.