joi, august 27, 2009

Aventuri în Peştera lui Zamolxe


Cheile Olteţului


Bolniţa Mănăstirii Polovragi


În peştera lui Zamolxe

Nu e nevoie să călătoreşti prea departe, pentru ca să ai parte de mister. Trebuie doar să-ţi deschizi larg ochii. Şi sufletul… La două ore de mers cu maşina din Piteşti, prin Rîmnicu Vîlcea, puteţi ajunge în comuna Polovragi. Aici, la poalele munţilor Căpăţînii, vă aşteaptă Cleile Olteţului, un loc minunat, care ascunde multe secrete.

Remediul tuturor bolilor

Pînă şi etimologia cuvîntului „polovragi” este misterioasă. Unii cred că este un nume geto-dacic, Polo-Vraci, care atestă aici prezenţa Marelui Preot, Marelui Înţelept, Zamolxis. Alţii se gîndesc la planta „polovragă” sau „povagră”, demult dispărută, dar despre care bătrînii mai ţin minte că era un remediu împotriva bolilor, un fel de panaceu, cunoscut încă de pe vremea sacerdoţilor-taumaturgi. În fine, iubitorii marelui Platon îşi aduc aminte că, în dialogul Charmides, Socrate povesteşte cum a învăţat de la un vraci al lui Zamolxis că trupul nu poate fi vindecat, dacă nu e tratat şi sufletul! Practica geto-dacă se va regăsi în terapeutica isihasmului ortodox de mai tîrziu, iar faptul că, aici, pe plaiul Marelui Vraci, se înalţă Mănăstirea Polovragi, cu bolniţa sa, mi se pare extrem de semnificativ. Există, de asemenea, în această zonă, un obicei tradiţional a cărui origine este însăşi geto-dacă: vestita Nedee de la Polovragi (“din vremea dacilor”), ţinută mai întîi pe Vîrful Nedeea, la cca 2111 m, la care participau geto-dacii de pe ambele versante ale Carpaţilor. Ca multe alte datini şi credinţe, şi această Nedee a fost preluată de creştinism, astfel că la 20 iulie, în fiecare an, se desfăşoară aici, timp de o săptămână, vestitul Tîrg de Sfîntul Ilie. Ce putem vedea în zonă? Un adevărat complex arheologic – pe Cheile Olteţului există celebra “Peşteră a lui Zamolxe” (despre care se crede că răzbate dincolo de munte, în Ardeal), numită aşa din vechime şi consemnată în literatura de călătorie a unor scriitori din secolul al XIX-lea, precum Grigore Alexandrescu (1842) şi Alexandru Vlahuţă (1901). Deasupra peşterii se găsesc ruinele vechii cetăţi Arcinna, trecută pe harta lui Ptolomeu, vestitul geograf al Antichităţii, legătura între peşteră şi cetate făcându-se printr-o galerie secretă. Cercetînd zona, Nicolae Densuşianu identifica aici câteva “dolmene” alcătuind “o întinsă necropolă preistorică” şi reconstituia grafic “Obeliscul de la Polovragi” - considerat unul din “monumentele preistorice ale Daciei”. Istoricul făcea totodată referiri la locul numit “Oborul Jidovilor” (Uriaşilor), comparabil cu “Masa Jidovilor” din Munţii Sebeşului.

Comoara ascunsă de frica lui Pasvanoglu

Străbătînd satul, drumul vă va purta către mănăstirea Polovragi. O frumoasă poartă de lemn vă va binecuvînta, cu litere săpate meşteşugit de lemnarii zonei. Ajungeţi apoi în curtea Mănăstirii. Recentele cercetari istorice stabilesc vechimea aşezămîntului în jurul anului 1505, ctitori fiind Radu Comisul şi Pătru Spătaru, fiii marelui boier Danciu Zamona, menţionaţi într-un hrisov emis la 18 ianuarie 1480 de voievodul Basarab cel Tînăr. În 1643, Danciu Pîrîianu construieşte biserica actuală, cu ajutorul domnitorului Matei Basarab. Domnitorul Constantin Brâncoveanu o va face metoc al Mănăstirii Hurez, iar austriecii se vor bucura de fortificaţiile sale, generalul Stainville alegînd-o drept reşedinţă şi încartiruind aici un batalion de soldaţi (1718 – 1739). Bătrînele ziduri vor avea parte şi de vremuri tulburi – la 1802, bandiţii lui Pasvanoglu, Paşa de Vidin, vor prăda mănăstirea, iar călugării vor ascunde odoarele în apa Olteţului, comoară care nu va mai fi găsită niciodată.

În mijlocul fortificaţiilor, biserica Mănăstirii, cu hramul „adormirea Maicii Domnului”, ne atrage atenţia prin planul ei treflat, în stil bizantin, cu abside laterale. Turla este poligonală, cu firide largi şi ornamentate. Opt coloane susţin pridvorul, în stil brîncovenesc, unde veţi găsi şi lespedea funerară a sorei ctitorului. Fresca, bine păstrată, de inspiraţie bizantină, datează de pe vremea lui Constantin Brâncoveanu, fiind realizată, după toate probabilităţile, de primii meşteri ieşiţi de pe băncile Şcolii de la Hurez - Andrei Constantinos şi Gheorghe Istrate. Intraţi cu încredere în biserică. Pronaosul şi naosul sunt încăpătoare, iar catapeteasma din lemn de nuc, o capodoperă a vechii sculpturi româneşti, vă va încînta cu siguranţă. Cercetaţi apoi frumoasa colecţie muzeală a Mănăstirii, unde se păstrează icoane pe lemn şi sticlă, precum şi circa 3000 de cărţi vechi, în română, slavonă şi greacă. Dacă doriţi să vă rugaţi, mergeţi în curtea fortificată dinspre nord, unde se află un parc frumos, precum şi Bolniţa mănăstirii, ctitorită de Episcopul Clement Lavrentie (1732-1738). Apa care izvorăşte din fîntîna pe lîngă care treceţi este dulce şi astîmpără neliniştea şi setea.

Blestemul Marelui Preot

Mergeţi apoi la Peşteră, pe un drum forestier, la dreapta Mănăstirii. Treceţi pe lîngă o zonă cu pensiuni turistice, unde puteţi să vă rezervaţi cazare, iar după aproximativ un kilometru veţi ajunge la intrarea în peşteră. Vizita este organizată şi există un ghid. Îmbrăcaţi-vă bine pentru călătoria subpămînteană, temperatura fiind în jur de 5 grade, iar umiditatea ajungînd la 80-90%! Formaţiunile carstice sunt bine păstrate şi au forme fantastice. Desigur, vă veţi opri în faţa Tronului lui Zamolxe, unde se spune că a stat Marele Vraci. Legendele locului povestesc despre starea de bine pe care o simt cei mai mulţi dintre vizitatori, dar şi despre cei pe care peştera îi respinge. Dacă vă simţiţi rău, la 10-15 metri de intrare, nu mai insistaţi! Veţi ajunge apoi acolo unde călugărul Pahomie, care s-a nevoit în peşteră prin secolul al XIX-lea, a trasat cu fum de lumînare chipul întunecat al Morţii. Veţi descoperi şi alte minuni, chipuri de daci, animale mitologice, iar din tavan „Lacrimile lui Zamolxis” vor continua să cadă. Să mai spunem cîte ceva despre tentaţia permanentă la care peştera îi supune pe căutătorii de comori, în căutarea tezaurelor dacice. De multe ori, ghizii au găsit sparte porţile metalice de la intrare. De multe ori, turişti cu detectoare de metal s-au făcut pierduţi prin galeriile neelectrificate. Dar nici un gram de aur dacic n-a ieşit din peştera lui Zamolxis. Şi nici nu va ieşi, cîtă vreme comoara va fi apărată de blestemul Marelui Preot. Incitant, nu?

Călătoria în Cheile Olteţului poate continua cu o drumeţie, de-a lungul rîului, sau puteţi căuta un ghid local, care să vă ducă la ruinele cetăţii Arcinna şi la Oborul Jidovilor. Nu părăsiţi traseele marcate şi nu vă aventuraţi pe versanţii abrupţi. Atenţie şi la şerpi. #

16 comentarii:

Geocer spunea...

Si eu am in plan sa merg pana acolo. Deocamdata, acum vreo 2 luni de zile, m-am oprit la Costesti ca sa vad trovantii. I-ai vazut, vecine?

Cristian Cocea spunea...

Da. O să pun un post despre aceste pietre care cresc!

Anonim spunea...

BALADA LUI ZAMOLXE

http://www.youtube.com/watch?v=_n1RRXiVe5o

Anonim spunea...

http://www.youtube.com/watch?v=_n1RRXiVe5o

Anonim spunea...

PE CALEA LUI ZAMOLXE
http://www.scribd.com/doc/21435144/Pe-calea-lui-Zamolxe-Trezirea-strabunilor

Anonim spunea...

BUna Cristina!Am incercat sa scot referatul dar se pare ca tu ai blocat asa fel de cale.POti sa mi perimit sa scot si imi spui cum, ca am ddescris un referat desrep zalmolxe.te rog Irina

Cristian Cocea spunea...

Of, generaţia copy-paste! :)

Anonim spunea...

Buna!Sunt iarasi eu te am intrebat cum, deoarece cind incerc sa fac chestia asta copy paste imi apare o tablita "Nu copia fara sa imi ceri voie".Ce sfat mi ai putea da.Iti multumesc ca imi raspunzi si aproopo e foarte buna informatia, ma impresioneaza!multumesc. Irina

Cristian Cocea spunea...

Irina, sfatul meu e simplu. Din moment ce nu merge cu copy-paste, trebuie să citeşti ce-am scris, să notezi ideile şi datele interesante despre Zamolxe, să mai cauţi şi alte informaţii, chiar şi cu google, apoi să scrii tu referatul, după structura ştiută - o introducere, în care spui pe scurt ce-ai aflat în urma documentării, apoi dezvolţi ideile, apoi închei cu ce şi se pare ţie mai important sau cu ce ţi-a plăcut mai mult... E greu? E mai greu decît copy-paste, dar avantajul e că vei ştii mai mult despre Zamolxe decît colegii tăi şi chiar decît profesorul... În ce clasă eşti?

irina spunea...

Sunt din Moldova in clasa a X.OK daca nu exista alte sanse o sa fac pina la urma tot asa, ca informatia aceasta pentru mine e destul de importanta.Pur si simplu am vrut sa copii aceasta informatii so citesc in calculatorul meu, ca nu prea am acces la internet.Multumesc foarte mult pentru sfaturi, dar acesta este linkul tau?Dar tu esti studenta sau eleva, daca nu e secret.PApaa

Lavinia Diana Milos spunea...

Este fascinant şi-mi amintesc cu duioşie că dintotdeauna am fost atrasă de faţa necunoscută, esoterică a acestei lumi. Se pare că aceste milenare plaiuri mioritice au fost leagănul tuturor civilizaţiilor. Aici au descins în urmă cu....multe zeci de mii de ani civilizaţii superioare din constelaţiile Sirius, Vega şi Orion si au creat Viaţa. Au apărut şi dovezile arheologice (tăbliţele de la Tărtăria şi plăcuţele vorbitoare e la Ziridava şi nu numai). Se vorbeşte tot mai mult despre Piramida din Carpati, dar nu oricine are dreptul la accesul acestor informaţii. Sunt convinsă că toţi citirorii vor intui de ce. Se spune că Peştera de la Polovracia lui Zalmoxis e pragul de intrare într-o altă dimensiune, că aceasta e una din porţile către Shamballa. SI multe, multe altele. Se spune că Bătrânul Zeu mai purcede din când în când si mai iese-n calea vreunui călător însetat de poveste şi vrăjit de frumuseţea acestor locuri.se mai spune că tot ţinutul pe care se întinde Retezatul e plin de ...drumuri subterane.... Când am păşit sfioasă pentru prima dată în aceste ţinuturi am simţit, într-adevăr, forţa lor energetică binefăcătoare şi binecuvântarea Marelui Zeu şi Stăpân. Cred cu sfinţenie în toate aceste mistere care vor ieşi la lumină când va sosi momentul adevărului şi când acest pământ binecuvântat, Grădină a Maicii Domnului fi-va sălaşul Noului Ierusalim! Descindeţi pe aceste plaiuri de legendă. Vă veţi umple sufletele de lumină şi de aburul lor magic.

Doina Popescu spunea...

Bună,
Am fost în 2008 la Peştera Muierii şi la Peştera Polovragi.
Era foarte aglomerat dar ghidul de la Polovragi mi-a povestit despre cetatea dacică de deasupra. Nu doreşte să îşi arunce toţi pantofarii Pet-uri şi pachete goale de ţigări prin cetate. Mă voi întoarce musai acolo.

Doina Popescu spunea...

O rugăminte. Colecţionez hărţi care au marcat oraşul Brăila. Ce hartă este cea pe care o ai în heder? ]mi po'i da link-ul unde o găsesc?

Cristian Cocea spunea...

Doina Popescu - Este Rudimenta Cosmographica, o hartă de secol XVI a sud-estului Europei, aparţinînd lui Honterus... Imaginea o găseşti la http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Johannes_Honter-RudimentaCosmographica-Brasov1542.jpg

nnadine Burebista spunea...

Daca nu merge copy-paste, atunci traiasca vechiul ctrl-c si ctrl-v!!!

cristian spunea...

am mare nevoie de ajutor!
sunt cam la 1/2 din scrierea, cu inspiratie zamolxica, a celor 4 "evanghelii" despre viata, pildele si miracolele lui Zamolxe. Ma poate ajuta cineva?
csaileanu@hotmail.com