16 martie 1925 – A murit, în Statele Unite, August von Wassermann, medic şi bacteriolog (n. 21.02.1866).
Tinerii îndrăgostiţi trimişi să-şi facă „vasermanul” habar nu au că trec un test care, la început de secol 20, însemna viaţă sau moarte – cam ca testul HIV de astăzi. Liniştiţi, ei suportă să li se ia puţin sînge şi pleacă apoi, fericiţi, la Starea Civilă. Reacţia s-a dovedit negativă – nici unul dintre ei nu are sifilis. Şi, chiar dacă ar avea, într-o fază incipientă, banala penicilină i-ar veni de hac. Altfel stăteau lucrurile în urmă cu un veac. Cine se îmbolnăvea de „maladia franceză” era deja mort. În coloniile extrem-orientale dar şi în Europa, boala făcea ravagii. Disperaţi, medicii încercau tratamente pe bază de arsenic, care mai mult făceau rău decît bine, după cum s-a văzut în cazul bolii lui Eminescu. De la ultimul ţigan la primul ministru, sifilisul secera fără discriminare! Gh. Jurgea Negrileşti povesteşte cum, pe la începutul secolului,la un Consiliu de Coroană, Regele Carol 1 a întrebat: Dar unde e Sturdza? La care, de sub masă, s-a auzit un "Cucu!" răsunător. Era primul ministru, în ultima fază a bolii... În 1906, medicul german August von Wassermann punea la punct primul test sangvin care identifica sifilisul din primele faze ale bolii. Urmau să mai treacă vreo 40 de ani pînă cînd să apară leacul. Acum, medicii consideră că sifilisul este învins, în ciuda reapariţiei unor cazuri în grupurile de populaţie cu risc sexual ridicat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu