Un erudit

9 martie 1907 – S-a născut Mircea Eliade, prozator, istoric al religiilor, romancier, eseist, membru al Academiei Române.

Adolescent fiind, Mircea Eliade îşi impusese să depăşească limitele umanului – după un program riguros, îşi reducea orele de somn, ca să poată citi mai mult! Zdrobit, dormind trei ore pe noapte, cu ochii atinşi de miopie, renunţă pînă la urmă la eroica încercare. Mortificarea nu era pentru el. Pleacă apoi în India, pentru a cunoaşte iluminarea, într-un ashram, dar nici aici nu îşi găseşte pacea – ataraxia nu era pentru el. Încearcă ipostaza fiinţei politice. Simpatizează cu Garda de Fier, cunoaşte Portugalia lui Salazar, căruia îi închină o carte entuziastă. Dar ruşii cuceresc Europa de Est iar Eliade părăseşte diplomaţia, fără să se alăture corului de proteste la adresa sfîrtecării Europei – activismul nu era pentru el. În fine, devine profesor la Universitatea din Chicago, scrie un impresionant tratat de istorie a religiilor, este acceptat în comunitatea studioşilor şi, pînă la moarte, se va bucura de respect şi recunoaştere, chiar dacă, citindu-i volumele, nu poţi fi sigur că autorul crede în Dumnezeu – mistica nu era pentru el. Erudiţia – da. Dar te poţi mîntui prin erudiţie ? Sf. Pavel înclină să răspundă negativ, afirmînd: „Multe puteţi afla, dar nu toate vă vor fi de folos”.