vineri, ianuarie 18, 2008

Alba Dragomirna!





18 ianuarie 1629 - A murit cărturarul Anastasie Crimca, miniaturist şi caligraf, mitropolit al Moldovei (1608-1617; 1619-1629) (n. 1550)

O călătorie la mănăstirile din Bucovina poate convinge pînă şi spiritul cel mai sceptic că am avut şi noi „benedictini”, oameni ai Bisericii iubitori de carte, capabili să mobilizeze bani şi resurse pentru a ridica „abaţii” cu nimic mai prejos decît cele ale Apusului. E suficient să ajungi într-un sătuc de lîngă Suceava, numit Mitocul Dragomirnei. Acolo drumul şerpuieşte prin păduri de fagi şi brazi şi se opreşte la poalele unui deal pe vîrful căruia te aşteaptă o minune – cea mai înaltă mănăstire a Bucovinei, alba Dragomirna. Apărată de un formidabil zid fortificat, stavilă în calea năvălirilor tătare, mănăstirea sfidează cerul, cu arce gotice, cu o turlă de 42 de metri. Minunate broderii sculptate o împodobesc, oarecum eretic faţă de gustul vremii, iar piatra brută alternează cu piatra şlefuită. Ochiul iniţiatului observă imediat că Dragomirna ascunde vraja cifrei opt şi a cifrei trei – trei octogoane înscrise în cerc îl înconjoară pe Iisus Pantocrator la zenit, o sfoară de piatră împletită din trei viţe încinge biserica. Trei – numărul sintezei, al Duhului Sfînt, opt – numărul perfecţiunii lumii, al Roţii cu opt spiţe. Cine a ridicat Dragomirna, mănăstirea fără pisanie, cu hramul Pogorîrii Sfîntului Duh ? Istoricii vorbesc despre mitropolitul Anastasie Crimca, „fiu al negustorului Ioan Crimca şi al cneaghinei Cîrstina”, monah la Putna şi isihast, cărturar şi miniaturist (în trapeza mănăstirii se păstrează un Liturghier ferecat în argint aurit, împodobit cu desenele lui Crimca), patriot care i-a jurat credinţă lui Mihai Viteazu, după intrarea domnitorului în Cetatea Sucevei, fără luptă ! Crimca şi doi boieri, logofătul Lupu Stolnici şi vistiernicul (!) Simion Stolnici, ctitoresc Biserica, ridicînd-o în şapte ani, pînă în 1609. La Dragomirna totul e deosebit. Pridvorul, la care ajungi după ce urci şapte trepte, pronaosul, naosul înălţat, altarul cu o boltă specială, care oferă o perspectivă neobişnuită asupra marii scene a Pogorîrii Duhului, stropi coloraţi căzînd peste apostoli, Iisus purtînd o coroană de patriarh... Însă minunea se împlineşte în ornamentele turlei. Flori din piatră, roţi, cruci greceşti cu şase laturi... Garguii lipsesc, altfel ai crede că priveşti ornamentele de la Notre Dame de Paris... Ce legături a avut Crimca în Apus, ce legături îl apropiau de fraţii Stolnici şi unde a fost iniţiat în misterele acestor prea puţin ortodoxe simboluri?

PS Am adăugat cîteva poze de la Dragomirna, făcute în vara trecută, ca să vă deschid gustul de călătorie...

Un comentariu: