1850 - S-a născut Mihai Eminescu
Dragă Mihai,
A mai trecut un an peste noi şi, luat cu treaba, abia dacă ţi-am mai recitit scrisorile, o dată sau de două ori. Ştii şi tu cum este... Într-o lume a banului, poezia a devenit nu Cenuşăreasa artelor ci cerşetoarea lor ! Oamenii aleargă nebuneşte după aur, mărire şi amor, vor să aibă mai mult, să-şi construiască o casă, să-şi ia maşină, să-şi administreze moşiile, uitînd de familie, uitînd de prieteni, iar zilele li se scurg printre degete, toate la fel, pînă cînd, spre apus, se vor opri simţind că trecut-au anii, ca nouri lungi pe şesuri... Şi va fi tîrziu, şi se vor întreba ce-au făcut cu viaţa lor. Azi, de ziua ta, mă opresc din goana spre nimic şi-ţi scriu cîteva urări. Aş vrea să cred că încă mai eşti citit, nu din obligaţie ci din plăcere... Îmi închipui că nu au pus stăpînire pe opera ta numai nişte mărunţei, care nu pe tine te măresc ci se lustruiesc pe ei... Îmi place să-mi imaginez cum sînt răsfoite caietele tale de către un copil inocent, care face ochii mari de uimire... Sper să ai, în continuare, tiraje bune şi scepticismul tău sănătos să fie lecţie măcar pentru un politician din Parlament. În fine, te asigur că truda ta la „Timpul” e continuată de alte generaţii de gazetari, care, de asemenea, îşi storc creierii prelucrînd un fel de telegrame Havas, numite acum „fluxuri de ştiri”, întrebîndu-se cu ce să închidă ediţia ! Da, lumea nu s-a schimbat prea tare din vremea ta şi pînă acum, e populată tot de împăraţi şi proletari... Aşa că odihneşte-te liniştit !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu