15 februarie 1564 – S-a născut Galileo Galilei, fizician şi astronom italian renascentist, fondator al mecanicii moderne.
Fiu al unui muzician florentin, Galileo Galilei fusese hărăzit unei vieţi în umbra Bisericii. Chiar şi-a făcut ucenicia la colegiul mănăstirii Vallombrosa, de unde urma să plece la Paris, pentru a studia medicina. Numai că socoteala de-acasă nu se potriveşte cu cea din tîrg… Sătul de medicină şi atras de matematici, Galilei părăseşte universitatea şi se dedică experimentelor. Cu mare folos. Va studia căderea corpurilor şi mişcarea pe planul înclinat, va formula principiul relativităţii mişcării. Apoi, la 35 de ani, va remarca un lucru neplăcut – ştiinţa l-a lăsat cu buzunarele goale. Disperat, va prezenta atunci senatorilor Republicii Veneţiene un telescop, făcut în regie proprie, care mărea de şase ori. Încîntaţi de aplicaţiile militare ale sculei, politicienii finanţează proiectul. Galileo construieşte un nou telescop, mai puternic şi descoperă craterele lunare şi sateliţii lui Jupiter. În aceste condiţii, încrederea sa în sistemul ptolemaic, paradigma cosmologică agreată de Biserică, se prăbuşeşte. Naiv, crezînd că noul papă Urban al VIII-lea e mai liberal decît predecesorul său, Galilei scrie o carte în care compară sistemul ptolemaic cu cel al lui Copernic, afirmînd că Pămîntul se învârteşte în jurul Soarelui. Pînă aici i-a fost. Hărţuit, umilit, interogat de Inchiziţie, Galilei abjură şi se stinge din viaţă, plin de amărăciune. Va fi reabilitat o sută cincizeci de ani mai tîrziu. Povestea lui se va învăţa la şcoală. Dar cîţi dintre dascălii de azi au înţeles şi au curajul să spună acum că, dacă proiectul SETI, privind căutarea vieţii inteligente în Univers, va avea succes în următorii 10 ani, întreaga dogmă creştină va fi dată peste cap?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu