17 februarie 1600 - Giordano Bruno, filosof renascentist italian, este ars pe rug, la Roma, ca eretic, din ordinul Inchiziţiei (n. 1548)
În cărţile de şcoală ale generaţiilor mai vîrstnice, Giordano Bruno era un savant raţionalist, eventual cu halat alb şi ochelari, privind prin lunetă şi stabilind că Pămîntul se învîrteşte în jurul Soarelui şi nu invers, aşa cum credea haita de călugări obscurantişti ai Inchiziţiei, haită care îl va arde, finalmente, pe rug... În cărţile generaţiilor mai tinere, Bruno este prezentat ca filosof neo-platonic, adept al ideii de univers infinit, în care Dumnezeu se manifestă ca suflet al lumii, apoi se face trimitere la Spinoza, considerat discipol al marelui italian. Nici una, nici alta dintre variante nu ţine însă cont de imensul interes al lui Bruno faţă de magie ! În definitiv, aşa cum demonstrează Ioan Petru Culianu în „Eros şi magie în Renaştere”, Bruno era un maestru al Artei Memoriei, o tehnică de manipulare a fantasmelor colective, o metodă divinatorie, o cheie de citire a constelaţiilor, cu influenţele lor asupra omenirii cu tot ! Aşadar, nici om de ştiinţă, încuiat în laborator, nici filozof, şoarece de bibliotecă ! Giordano Bruno a fost mai degrabă un magician al Renaşterii, amestec de psihanalist, astrolog, cabalist şi agent de Relaţii Publice, în contradicţie făţişă cu politica internă a marii companii multinaţionale, cunoscută sub numele de Biserică Catolică !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu