Copilul Epocii Raţiunii

1859 - S-a născut romancierul scoţian Arthur Conan Doyle, creatorul romanului poliţist britanic, al cărui personaj este Sherlock Holmes.

V-aţi întrebat vreodată de ce ne plac romanele poliţiste ? Din cauza misterului – se poate spune. Avem o crimă – cine a comis-o ? De ce ? Cum ? Alături de Sherlock Holmes, ne punem şi noi mintea la treabă şi încercăm să găsim făptaşul, asamblînd detalii, făcînd presupuneri. Evident, autorul inteligent ne va face cu ochiul printre rînduri şi ne va purta pe piste false, astfel încît, la sfîrşit, să avem o surpriză – criminalul era cineva la care nu ne aşteptam… Dincolo însă de tehnica literară, romanul poliţist face o supoziţie – consideră lumea - comprehensibilă şi crima avînd un mobil inteligibil. Adică raţiunea umană poate descîlci lanţuri cauză-efect, cît ar fi de complicate. Nu există supranatural, ne spune Sherlock Holmes. Eliminaţi toate prezumţiile false şi, oricît ar părea de ciudat, ce rămîne e adevărul. Corolarul acestei viziuni asupra lumii este că nu există crimă perfectă – asasinul lasă întotdeauna urme, care pot fi citite. Ca în mecanica newtoniană, poziţia şi viteza glonţului pot fi cunoscute simultan. Romanul poliţist este copilul Epocii Raţiunii. Va mai avea cititori în secolul al XXI-lea, Era incertitudinii ?