Țarul de la Răsărit

Serviciile secrete ruse anunță că Putin, candidat la al treilea mandat de președinte, a scăpat de un atentat plănuit de extremiștii georgieni, undeva, pe la Odessa. Asta, cu patru zile înainte de alegeri! O fi, nu zic nu. Dar parcă se mai pune o cărămidă la soclul imaginii liderului rus, o construcție complexă, ceva între Achile cel invulnerabil (minus călcîiul ... drepturilor omului) și un James Bond slav. De 12 ani, publicului i se vinde profilul unui super-erou, care supraviețuiește în cele mai dure condiții. Putin înoată alături de delfini, Putin pilotează reactoare și sare cu parașuta, Putin vînează leoparzi de zăpadă și ocrotește puii de focă, Putin face judo și pescuiește la bustul gol, Putin cîntă și dansează, Putin nu îmbătrînește niciodată. El restabilește măreția Imperiului Pravoslavnic, el se luptă cu oligarhii care sug sîngele poporului și cu fanaticii islamiști, el e soțul ales la Maicii Rusia. Fecioarele au reverii erotice cu Putin, rockerii ar împărți doza de bere cu Putin, pensionarii țin poza lui Putin lîngă icoana Maicii Domnului din Kazan. Pansînd rănile mîndriei naționale, întărind statul și controlul asupra resurselor naturale, revenind în forță pe scena politică globală, Țarul Vladimir a fost încoronat din nou. Nici nu se putea altfel. De la Petru cel Mare și pînă astăzi, reformele au venit de sus în jos. Poate că Rusia are elite dar n-are cetățeni. Poate că Rusia are cultură dar n-are civilizație. Bogată dar sălbatică, marea țară de la Răsărit privește cu suspiciune tradiția democratică occidentală și nu se încrede în parlamentarism. Chiar dacă o parte a populației a început să-i fie ostilă, Putin va continua să-și pună amprenta pe istoria Rusiei. Și mă tem că, în următorii ani, vom asista la o ofensivă rusească de recucerire a Balcanilor (Bulgaria, România, poate Grecia), pe fondul problemelor economice și politice din Uniunea Europeană.

Pe buza cerului

Urc la Mănăstirea Frăsinei, alături de un prieten care își dorește liniștirea. Jos, biserica pentru femei este plină de lume umilă – se slujesc Moliftele Sf. Vasile cel Mare pentru toți cei bolnavi și chinuiți de gînduri rele. E cald, credincioșii se înghesuie unul în altul, ca oile în jurul păstorului, mulți stau pe jos, unii plîng în tăcere. Preoții, străvezii de post, se iau la trîntă cu Necuratul, trimițîndu-l pe pustii. Sus, acolo unde blestemul Sf. Calinic păzește locul de orice tentație, călugării mi se par senini, luminoși. Crestele dealurilor din jur sînt încă acoperite de zăpadă. Undeva, pe buza cerului, stă agățată o căsuță. Oare cine o trăi acolo, aproape de nori?