La mulţi ani, Monica Lovinescu!

1923 – S–a născut Monica Lovinescu, critic literar, eseist; din 1948 a cerut azil politic în Franţa; a colaborat la revistele publicate de diaspora românească, la postul de radio “Europa liberă” (o parte din articole sunt reunite în volumul “Unde scurte”)

Tinerii se vor mira, desigur, cînd le voi spune că există eroi ai radioului. Ce fel de eroi ? Vrei să spui, poate, DJ ! - îmi vor replica respectivii. Numai erou nu e antipaticul ăla de Andrei Gheorghe ! Sau te gîndeşti la Cîrcotaşi, la Morar şi Buzdugan ? Nici unul, nici alţii, dragii mei. A existat o vreme cînd părinţii voştri ascultau un post de radio numit “Europa liberă”. Şi o făceau cu fereală, să nu-i prindă Secu (pentru cei de tot tineri o să spun că Secu a fost o organizaţie care ne-a dat, după 1989, mulţi senatori şi deputaţi…). Nu, “Europa liberă” nu difuza prea multe topuri dar avea nişte talk-show-uri grozave ! Ţi se ridica părul în cap de emoţie cînd cîntau nişte trompete şi o voce gravă zicea: “Teze şi antiteze la Paris. O emisiune de Monica Lovinescu…”. Apoi o voce graseiată, aspră, începea să spună adevărurile pe care, cu toţii, am fi vrut să le spunem şi n-aveam curaj. Sigur, “Europa Liberă” avea mulţi crainici şi analişti dar, dintre toţi, Monica Lovinescu se distingea printr-o claritate a expresiei, o siguranţă a valorilor şi o causticitate a cuvîntului, care o făceau inegalabilă. Ea nu făcea spectacol radiofonic – lupta în tranşee cu prostia agresivă a epocii. Ce mai… O ascultam pe Monica Lovinescu aşa cum îl ascultau francezii sub ocupaţie, pe De Gaulle, la BBC !

Dăianu, povestind studenţilor...

Am cam tras chiulul de pe blog, parte din plictis, parte din motive tehnice, legate de accesul la internet. Azi scot pîrleala, profitînd de o vizită la Universitatea din Piteşti a lui Daniel Dăianu, candidatul cu nr.1 pe lista liberalilor la europarlamentare. N-a fost o vizită convenţională, de campanie... Dăianu (prof. univ. la Harvard, fost economist şef al Băncii Naţionale, fost ministru de finanţe dar şi fost ofiţer DIE...) s-a lansat în consideraţii despre economie, politică şi învăţămînt, la final fiind aplaudat la scenă deschisă de studenţi. Iată cele mai interesante comentarii ale omului:

Priorităţile unui europarlamentar

# Un parlamentar român la Bruxelles trebuie să fie atent la cît îi va reveni ţării din PIB-ul Uniunii, să combată vocile care cer reducerea ajutoarelor pentru agricultură şi să prezinte planuri pentru absorbţia de fonduri destinate infrastructurii . Pe agenda oricărui europarlamentar român trebuie să stea şi obţinerea a cît mai mulţi bani pentru educaţie, pentru restructurarea sistemului nostru de învăţămînt. De asemenea, siguranţa energetică a României (siguranţă în aprovizionarea cu energie dar şi controlul preţurilor)...

O nouă perioadă de stagflaţie

# Ţările europene intră într-o perioadă economică dificilă, caracterizată, pe de-o parte, de lipsa unor noi resurse energetice şi, pe de alta, de cererea în creştere pentru aceste resurse. Nu s-au mai găsit mari zăcăminte de petrol şi gaze, în timp ce piaţa chineză cere din ce în ce mai multe resurse. Riscăm să traversăm o nouă perioadă de stagflaţie, cu stagnare economică şi creşterea inflaţiei, ca în anii 70 ai secolului trecut.

Atu-ul strategic al României – pămîntul fertil

# Vom asista la creşteri susţinute de preţuri la alimente, odată cu schimbarea climei. Nu e exclus să se declanşeze războaie pentru surse de apă şi hrană, pentru a acapara traseele noilor gazoducte şi oleoducte. În aceste condiţii, România, care are mari suprafeţe de pămînt fertil, trebuie să convingă Uniunea Europeană să le aprecieze strategic şi să investească în ele. Astfel, ca în judo, vom transforma un punct slab într-unul puternic, folosind energia adversarului.

Abuzul de poziţie dominantă

# În România, preţurile cresc şi din cauza abuzului de poziţie dominantă pe care unele firme mari îl practică, din dorinţa de a avea rapid cît mai mult profit. În această situaţie, nu există, cu adevărat, un dialog social între patronate, sindicate şi guvern. Inflaţia mai mare ca prognoza din acest an a plecat de la secetă şi de la creşterea preţurilor la resurse, iar anul 2008 va accentua tendinţa, fiindcă ne vom afla într-un an electoral. Totuşi, să nu dramatizăm – cele mai multe ţări est europene şi-au depăşit ţintele de inflaţie iar Vestul nu stă nici el pe roze.

Cum să-ţi păstrezi silueta fără corset

# În economie, e greu să-ţi păstrezi silueta fără corset, adică fără măsuri de corecţie, fie de limitare a creditului sau de reducere a consumului. În ochii organismelor financiare internaţionale, cîştigă economiile flexibile, cu organizaţii adaptabile, cu populaţii capabile să înveţe în permanenţă. De aceea, orice student care vrae să-şi maximizeze şansele, trebuie să cunoască două limbi străine (engleza şi spaniola sau, mai bine, chineza...) şi să aibă puterea să înveţe mereu. Învăţătura furnizează algoritmi prin care îţi îmbunătăţeşti modul de a citi lumea...

Tensiuni în Uniune

# Modelul social al UE închide o tensiune permanentă – aceea dintre piaţa liberă, fundamentul economic al democraţiei, şi principiul de solidaritate socială. Astfel, în ciuda provocărilor pieţei, europeanului nu îi este indiferent lîngă cine trăieşte şi nici cum trăieşte celălalt. Această construcţie politică îmbină valori morale şi cetăţeneşti, peste care se aşează un palier cultural. Astfel, se suplineşte lipsa liantului de tip religios, spiritual. Într-o Europă în care populaţia îmbătrîneşte iar imigranţi de alte religii preiau povara sistemelor de asigurări sociale, nu se putea vorbi, în documentele oficiale, de creştinism.

Un nou contract social

# În ţările mari ale Uniunii, imigraţia nu trebuie descurajată, dimpotrivă. Totuşi, elemente ale corpului social pun deja în discuţie reforma statului asistenţial, dorind un alt contract social. Elitele politice şi culturale ale României ar trebui să cunoasă aceste discuţii, să participe la ele, să aibă puncte proprii de vedere, dacă doresc binele ţării.