marți, septembrie 25, 2007

Religia, disciplină obligatorie?

De ce unii preoţi simt nevoia să lase altarul şi să se suie în turlă, de unde să arunce cu smoală topită peste cei de altă confesiune? De ce e religia o disciplină obligatorie în şcoli? De unde pînă unde această mentalitate de cetate asediată la Biserica Ortodoxă, instituţia care se bucură de cea mai mare încredere la români?

Anul acesta, de Sfînta Marie Mică, am participat la slujbă în vechea biserică din Olăneşti, bisericuţa lui Horea din Albac, cum i se spune, desfăcută lemn cu lemn şi reconstituită întocmai în staţiunea vîlceană. Grozavă slujbă... Trei ore în cap, cu cor de călugăriţe şi urări de sănătate pentru sărbătoriţi, cu pomenirea morţilor şi binecuvîntarea celor vii. Credincioşii, strînşi ciopor, umpluseră cu asupră de măsură bătrînul locaş, ba mai dăduseră şi pe afară, odihnind pe bănci, printre flori şi iarbă. Cei mai mulţi erau turişti, ca şi mine, veniţi să-şi liniştească mintea şi să capete cuvînt bun. Ei, şi totul ar fi mers minunat, dacă, la sfîrşitul Sfintei Liturghii, cei doi preoţi n-ar fi crezut de cuviinţă să facă şi cateheză! Au făcut cu vîrf şi îndesat, unul povestind în ce eroare cumplită au căzut catolicii, încă din secolul al XIX-lea, cînd vine vorba despre atributele Sfintei Fecioare, celălalt arzîndu-le cîte o palmă pe ceafă neo-protestanţilor, care smintesc oile din Turma Domnului. Ecumenism, ce mai... Evident, oamenii s-au plictisit şi au plecat, indispuşi, înainte de terminarea predicii.

Şi avea tot dreptul s-o facă! În definitiv, ce-l interesează pe bunul ortodox deosebirile de dogmă? Credeţi că omul vine la biserică să se războiască cu alte confesiuni? Asta nu se întîmplă decît, cel mult, în mintea unor preoţi, care iute părăsesc altarul şi se suie în turlă, de unde aruncă în cele patru puncte cardinale cu smoală topită şi cu pucioasă, în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfîntului Duh! În plină sărbătoare, în loc să-l facă pe enoriaş să guste din dulceaţa ortodoxiei, respectivii servesc usturoi şi ardei iute! Păi de ce? De unde şi pînă unde atîta mentalitate de cetate asediată în Biserica Ortodoxă, instituţia care se bucură de cea mai mare încredere la români? La noi, ortodoxia este lider de piaţă spirituală, ca să mă exprim aşa! Şi ştim din marketing că liderul de piaţă va fi atacat mereu de competitorii mai slabi, care vor să-i ia locul! Ce face liderul? Răspunde tuturor atacurilor, e defensiv? Nicidecum... Asta l-ar costa timp şi bani, ar umfla pînzele concurenţei. Răspunsul liderului este lansarea de noi produse, îmbunătăţirea calităţii şi serviciilor, recompensarea fidelităţii clienţilor. Aşa şi cu Biserica noastră... De ce trebuie să se enerveze de prozelitismul făcut de sectele neo-protestante? Mai degrabă le-ar lăsa în plata Domnului şi s-ar ocupa mai mult de sufletul clienţilor ei!


Mentalitatea de cetate asediată se vede şi în graba cu care Religia a devenit obligatorie în şcoli. De ce să fie obligatorie, într-un stat cu învăţămînt laic? Statul garantează libertatea de credinţă şi drepturile minorităţilor. De ce trebuie să înveţe religie creştină un evreu, un turc sau un ateu? Să se facă Religie în grupurile unde toţi copiii sînt ortodocşi... La clasele mici, religia e formativă, mai ales dacă e predată ca o formă de etică, iar Părintele nu-i ameninţă cu Iadul pe cei neastîmpăraţi! În schimb, la clasele mai mari, procesul educativ ar trebui să se facă mai inteligent, cu teologi deschişi către realităţile lumii moderne. De ce? Pentru că, pînă atunci, ştiinţa a modelat deja mintea copilului. El a învăţat matematică, fizică, biologie, geografie... Cum să-i mai spui că Dumnezeu a creat lumea în şapte zile, cînd e îndopat cu documentare despre dinozauri? Dar despre Ceruri, cînd ştie astronomie şi citeşte science-fiction? Răspunsul e că poţi să-i vorbeşti, numai dacă ai împăcat cunoaşterea de tip ştiinţific cu cea de tip mistic, dacă ai înţeles că nu se exclud, dacă ai har de comunicare. Or, să mă ierte Dumnezeu!, asta, în şcoala românească, este excepţia, nu regula... Aici e nevoie de altfel de oameni ai bisericii. Preoţii să se mulţumească cu oficierea Tainelor (că nu e puţin lucru...) şi să lase hermeneutica pe seama teologilor de geniu!

2 comentarii:

  1. Problema cu obligativitatea in scoala este una generala. Nu doar religia nu ar trebui sa fie obligatorie, ci mult mai multe. Sa-ti mai dau exemple? Este obligatorie educatia tehnologica! Obligatorii sa fie romana, matematica, istoria si geografia. Restul... fiecare sa-si aleaga! Dar invatamantul de la noi... Si acum, revenind la subiect, in realitate, regulamentul scolar permite elevilor de alta religie sa nu frecventeze orele de religie, cu acordul scris al parintilor.

    RăspundețiȘtergere
  2. Aşa, aşa! Religie obligatorie! Parcă nu sunt minţile românilor destul de acre şi de încuiate. Puţin fundamentalism nu strică! Educaţie civică - ar fi prea concret. Prea aplicat.

    RăspundețiȘtergere