Biserica ţigănească

1848 - Guvernul revoluţionar de la Bucureşti decretează eliberarea robilor ţigani aparţinînd boierilor.

Aşadar, de un secol şi jumătate ne chinuim cu ţiganii (şi ei cu noi !), în timp ce negrii americani sînt bine înfipţi în societatea americană, la 50 de ani după revolta lui Martin Luther King ! De ce oare ? Simplu: unu - noi nu sîntem americani şi doi - ţiganii n-au un Luther King. Să le luăm pe rînd. Cît de bine e socializat românul însuşi ? Adus de la ţară de cîteva decenii, lovit de comunism şi năucit de tranziţie, majoritarul din această ţară n-are sistemul “plaselor de siguranţă” întins de Stat ca să nu cadă fatal şi nici n-a învăţat să se descurce singur. Priviţi în jur – unul din zece români este asigurat de viaţă, unul din zece copii renunţă la şcoală, unul dintr-o sută răspunde în sondaje că a obţinut tot ce-a vrut ! Şi atunci ce să mai vorbim de minorităţi ? Iar ţiganii, cu notabile excepţii, parcă se complac în atitudinea de rob căţărat în pom, cîntînd boierului de of şi de aoleu. Prea se vînd pe nimic, pe un kil de zahăr şi un litru de ulei. Cîţi ingineri ţigani există ? Dar doctori ? Unde e elita ţiganilor ? Ce fac liderii lor ? Îşi pun coroane pe cap şi îşi spînzură cruci de gît? Au impus folosirea vocabulei “rrom”, de parcă asta era marea problemă… În fine, să mai spunem că Martin Luther King era pastor. Martor mi-e Dumnezeu că nu sînt rasist dar aţi văzut biserică ţigănească?