vineri, mai 09, 2008

Asasinarea lui Aldo Moro


9 mai 1978 – Aldo Moro, preşedintele Partidului Democrat Creştin din Italia, a fost asasinat de un comando al grupului terorist “Brigăzile roşii” (n. 23.09.1916).

Într-o dimineaţă de martie a anului 1978, Aldo Moro, primul ministru al Italiei, pleca pe jos la serviciu, un obicei vechi de 15 ani şi mai bine. În drum spre birou, s-a oprit un sfert de oră la Biserica Sfîntul Francisc de Assisi, Moro fiind un catolic practicant. Îngenuncheat în faţa altarului, politicianul i-a cerut ajutor lui Dumnezeu, gîndindu-se la planul său de salvare a ţării, sfîrtecată între o dreaptă gata să dea lovitura de stat şi o puzderie de grupuri violente de stînga, abia aşteptînd să se încaiere cu poliţia. La sfîrşitul lui 1969, 13 mii de muncitori şi studenţi comunişti fuseseră arestaţi, apoi urmaseră zece ani de haos, cu maşini incendiate, explozii, procurori şi judecători asasinaţi, cu lupte de stradă, în care sîngele carabinierilor se amesteca, la fel de roşu, cu al teroriştilor din Brigăzile Roşii. Mai mult, apăruseră chiar teoreticieni ai haosului, precum profesorul Antonio Negri, de la Universitatea din Padova, care teoretiza, pe urmele unui Derrida, “destructurarea” statului italian şi a societăţii capitaliste. “Tu cum ai lupta, Doamne, cu aceste idei ?” a întrebat Moro, ridicînd ochii spre uriaşul Crist răstignit. “Tu, Omul Păcii, mi-ai spune, desigur, să-l cooptez la guvernare pe liderul Partidului Comunist. Poate se vor mai potoli cîinii războiului… Aşa m-am gîndit şi eu. Facă-se Voia Ta! ”. Apoi s-a ridicat, şi-a făcut cruce şi a ieşit din biserică. Îl aştepta escorta. Maşinile cu carabinieri au pornit, însoţind limuzina premierului. Peste cîteva minute, trei Fiat-uri blocau convoiul, cincizeci de terorişti, apăruţi de nicăieri, îi omorau pe poliţişti şi politicianul era răpit. Au urmat 55 de zile de teroare, în care statul italian n-a cedat la şantaj, refuzînd negocierile pentru eliberarea ostaticului. Pe 9 mai 1978, cadavrul lui Moro a fost găsit în portbagajul unui Fiat abandonat pe strada Caetani, la egală distanţă de sediul Democraţiei Creştine şi al Partidului Comunist.

Niciun comentariu: