10 mai 1933 – Hitler dezlănţuia unul dintre cele mai criminale autodafé–uri din istorie
Peste Piaţa Operei din Berlin se lăsase înserarea, însă trecătorii nu mai căutau masele cafenelelor, ca odinioară, nici porumbeii nu mai fîlfîiau din aripi, în căutare de firimituri de pîine. O tăcere apăsătoare cădea odată cu noaptea. Circulaţia fusese oprită. În mijlocul pieţei, îngrămădite, zăceau 25.000 de cărţi ale autorilor “nocivi” (H. Mann, Freud etc), aşteptînd să ardă pe rug. De jur împrejur, copii în uniformă, tineri în uniformă, bătrîni în uniformă. La un semn, făcliile s-au apropiat de paginile tipărite şi le-au aprins. Focul, la început timid, a izbucnit puternic. Gemeau coperţile, îndoindu-se, pîrîiau cotoarele, cuvintele şi ilustraţiile se transformau în cenuşă şi se înălţau spre ceruri. Acelaşi ritual s–a repetat în diverse alte oraşe germane, existînd o listă cu 346 de autori interzişi . Presa naţional–socialistă anunţa că “ noua Germanie începe să se debaraseze de influenţa corupătoare a intelectualismului evreiesc şi, în general, a tuturor inamicilor spiritului german ”. Iar în Berlin mirosea a fum de carte. Peste puţin timp, Germania întreagă avea să se acopere cu fum negru, de crematoriu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu