14 mai 1981 – Primul zbor al unui român în spaţiul cosmic, Dumitru Prunariu, cu nava Soiuz–40. Zborul a durat 7 zile, 20 de ore şi 42 de minute, activitatea spaţială desfăşurîndu–se la bordul staţiei orbitale “ Saliut 6 ” (14–22).
Pentru o ţară în care podurile sînt luate de orice viitură care se respectă iar manualele de utilizare cuprind instrucţiuni de genul “Las-o, mă, că merge-aşa!”, călătoria în Cosmos a lui Mitică Prunariu pare neverosimilă. Chit că tehnologia necesară era dezvoltată de Fratele cel Mare de la est… Dacă ţin bine minte, partea română a contribuit cu instrumentar ştiinţific delicat pentru experimentele de pe “Saliut” iar cosmonautul nostru nu s-a făcut de ruşine, fiind bine pregătit, fizic şi intelectual. Transmisiile din spaţiu au emoţionat pe toată lumea iar întoarcerea acasă a temerarului călător s-a transformat într-un triumf. Închipuiţi-vă! În trista Românie, apăruseră chiar şi tricouri cu zborul lui Prunariu… Sigur, românul se jenează să-şi arate prea mult sentimentele şi a dat-o imediat după aceea pe bancuri: De ce avea Prunariu mîinile roşii la întoarcerea de pe orbită? Pentru că îi dăduse mereu Popov peste mîini! Sau se spunea: „N-avem brînză, n-avem unt dar avem cosmonaut”. Astăzi, la aproape un sfert de veac de atunci, avem produse lactate din belşug însă nici un compatriot în cosmos. De unde se vede că regimul comunist ratează normalitatea, atingînd imposibilul...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu