luni, octombrie 29, 2007

Povestea zilei - Reabilitarea lui Galilei




29 octombrie 1992, Italia - A avut loc reabilitarea oficială a astronomului şi matematicianului Galileo Galilei

Celebra poveste a abjurării (cu jumătate de gură…) a lui Galilei a stat la loc de cinste în folclorul ateist. Mai că ţi se făcea pielea de găină şi-ţi dădeau lacrimile, copil fiind, aflînd la şcoală cum preoţii cei răi l-au silit pe bătrînul savant, chinuit de reumatism, să accepte că a greşit, atunci cînd a declarat că Pămîntul se învîrte în jurul Soarelui, nu invers. Povestea tristă avea însă happy-end, iar lacrimile se uscau pe bărbie, sub un zîmbet poznaş, cînd repetai, alături de Galilei, în surdină: “Şi totuşi, se mişcă !”. Astăzi, lucrurile s-au inversat. În şcoli se predă religia, iar taica popa vine şi te învaţă creaţiunea, cu cele şapte zile ale Genezei, cu Dumnezeu Tatăl zîmbind mulţumit, ca un meseriaş de treabă. Astăzi, copiii află că Darwin a fost un păgîn, iar omul care se trage din maimuţă nu eşti tu ci vecinul de la trei, ăla de dă găuri cu bormaşina în pereţi, la miezul nopţii. Poporul roman se declară ortodox în proporţie covîrşitoare, însă dacă-i întrebi pe unii tineri ce vin la Înviere de ce se mănîncă miel şi ouă roşii, de Paşte, afli că aşa e bine, întrucît e o sărbătoare de primăvară… Înainte eram atei stupizi, astăzi sîntem bigoţi ignoranţi. Despre un dialog religie-ştiinţă – nici pomeneală. Între timp, Vaticanul l-a reabilitat, de mult, pe Galilei…

2 comentarii:

Anonim spunea...

Asa este, draga domnule Cocea, dar tragedia asta actuala se petrece si pentru ca "ortodoxia" este promovata de turnatori la Securitate, precum Calinic, dar si pentru ca exista ziaristi sclipitori, deschisi la minte, precum Cristian Cocea care, greu de explicat, apara astfel de specimene precum Calinic. Eu cred in Dumnezeu si ma cutremur cat de curat cred in El, desi sunt macinat de nenumarate indoieli legate de logica divina a lumii asteia imputite pe care ne-a oferit-o Dumnezeu. N-am pretentia sa-L inteleg pe Dumnezeu, dar am pretentia sa inteleg ce se petrece pe lumea asta in care vietuim. S-a dovedit ca e posibil sa intelegem lumea asta, a dovedit-o chiar Galilei, cel de care pomenesti. De ce pizda ma-sii de viata nu e capabil si ipocritul asta de Calinic sa spuna simplu "Am gresit, iertati-ma!" ? Suntem ortodocsi, pot sa pun pariu ca majoritatea l-am ierta...

Cristi Cocea spunea...

Hai să vă spun o poveste, fără nici o legătură (oare?) cu bietul Calinic...

In timpul războiului din Coreea, au existat lagare de prizonieri americani, conduse de chinezi. Spre deosebire de coreeni, chinezii nu te bateau, nu te infometau. In schimb, iti cereau mereu cite o mica... concesie. Adica - sa scrii un eseu despre ce nu-ti place in SUA sau să recunosti, tot in scris, ca in statele comuniste nu exista somaj. Ei, putini americani au rezistat sa nu faca aceste mici concesii! Chinezii au folosit apoi orice capat de hirtie semnat de nefericitii astia, au facut publice declaratiile, i-au numit pe americani colaboratori... Apoi, la repatriere, s-a observat ca respectivii prizonieri incepusera sa creada sincer ca exista ceva bun in comunism si ceva putred in democratie! Inconstient, isi modificasera imaginea de sine, ca sa se conformeze cu statutul de colaborator! Tehnica micilor concesii care te modifica pe nesimtite se numeste PICIORUL IN PRAG...