Ultimul darwinist

De ceva vreme, telefonul meu fix a ajuns, habar n-am cum, în baza de date a unui institut de sondare a opiniei publice. Mă sună nişte fătuci şi mă întreabă cîte-n lună şi-n stele – de la opţiuni politice la obiceiuri de consum. La început, le închideam în nas, mormăind răutăcios. Pe urmă, le-am răspuns „la hoha”, doar-doar s-or potoli. „Ce profesie aveţi?”- „Sînt scafandru la Apă Canal”. „Cu cine votaţi la preşedinţie?” - „Cu EBA”. „Ce religie aveţi?” – „Sînt mormon” – „M-o-r-m-o-n”, scria fata, pe litere. Netulburată. Aşa că... m-am resemnat şi răspund, termin mai repede. Azi am avut din nou testare. Tema? ŞTIINŢĂ ŞI RELIGIE. Să te ţii! Întîi, operatoarea a vrut să afle dacă cred în Dumnezeu, în rai, iad şi reîncarnare. Cu Dumnezeu m-am declarat de acord, dar cu celelalte... Pe urmă, ce părere am despre oamenii de ştiinţă? Sînt malefici? Ete na! Ştiinţa va eradica sărăcia de pe tot pămîntul? Am vrea noi... Tehnologia va face inepuizabile resursele naturale ? Doar prostia e inepuizabilă... Cine conduce lumea – oamenii de ştiinţă, politicienii, oamenii de afaceri, grupurile oculte? Toţi şi niciunul. Văzînd fata că nu mă răzbeşte, a început să-mi pună întrebări „de specialitate”:
- Ce e mai mare - atomul sau electronul?
- Gripa porcină se ia dacă mîncăm porc?
- Dar SIDA se ia de pe cana cu apă?
- Laptele radioactiv devine bun prin fierbere?
... şi favorita mea – Soarele se învîrte în jurul pămîntului într-o lună?
Pe urmă, am trecut la creaţionism:
- Strămoşii oamenilor au domesticit dinozaurii?
- Lumea are 6000 de ani?
Şi aşa mai departe. Am răspuns şi eu cum m-am priceput. Tare aş vrea să ştiu rezultatele sondajului. Cred că sînt ultimul darwinist din cartierul Popa Şapcă.