marți, iulie 22, 2008

Privind în gene


1822- S-a născut Johann Mendel, călugar şi botanist austriac. Experienţele privind hibridarea plantelor şi asupra eredităţii vegetalelor au impus apariţia legii care-i poartă numele: "mendelism" (m. 6.01.1884)

Umilul Mendel, cel care a trudit toată viaţa, aplecat asupra răsadurilor lui de mazăre, a fost unul din preferaţii ştiinţei sovietice. Ideea transmiterii caracterelor genetice peste două generaţii a plăcut comuniştilor – ea deschidea poarta ameliorării speciilor. De ce? Pentru că noul imperiu avea ca religie oficială cultul progresului şi al perfecţionării umanităţii. Miciurin şi ceilalţi discipoli s-au născut din buzunarul lui Mendel. Cu toţii au visat la încrucişarea cartofului cu roşia şi la grîul rezistent la frig, capabil să crească în Siberia. Spre deosebire de nazişti, adepţi ai purităţii sîngelui, sovieticii erau pentru amestecul rasial. Şi, cu toate acestea, în 1953, cînd Watson şi Crick elucidează structura în dublă elice a ADN-ului, savanţii din URSS refuză să creadă în genetică, urmînd indicaţiile ideologice ale lui Lisenko, ceea ce îi face să piardă cursa biotehnologiilor ! Uimitor... Şi au repetat greşeala cu cibernetica, astfel încît calculatoarele ruseşti au fost construite cu o întîrziere de 20 de ani faţă de americani. De unde atîta orbire ? Să fi fost numai o chestiune de politică, de repudiere a ştiinţei burgheze, cum se spunea în epocă ? Sau au văzut, privind în gene, că oamenii nu sînt cu toţii egali ? Eretica idee le distrugea catehismul ştiinţific şi au preferat s-o ignore...

Niciun comentariu: