joi, august 13, 2009

Formula lui Dumnezeu


Tocmai am terminat de citit romanul "Formula lui Dumnezeu", scris de portughezul Jose Rodrigues Dos Santos şi apărut în româneşte la "Paralela 45". E un amestec interesant de thriller, filosofie şi speculaţie ştiinţifică, iar miza depăşeşte literatura de consum - vorbim despre demonstrarea existenţei lui Dumnezeu! Desigur, nu e vorba despre Dumnezeul Vechiului Testament, creat după chipul şi asemănarea omului :), ci de Inteligenţa care a născut Universul acesta. Un univers capabil să nască viaţă. Rînd pe rînd, sînt puse în lumină incredibilele coincidenţe ale Principiului Antropic ... dacă valorile constantelor universale (viteza luminii, constanta lui Planck etc) ar fi fost cu puţin diferite, universul n-ar mai fi fost acelaşi, stelele nu s-ar mai fi putut aprinde, atomul de carbon nu s-ar mai fi putut forma... Dacă Luna n-ar fi existat, axa de înclinaţie a Pămîntului n-ar fi permis existenţa apei... Dacă Pămîntul n-ar fi avut metale grele în nucleu, cîmpul electromagnetic care ne fereşte de radiaţii nu s-ar fi format... Şi aşa mai departe. Totul se îmbină ca un puzzle, ducînd la ideea existenţei unei Inteligenţe creatoare. Dar care e rolul omului în tot scenariul? Aici ţineţi-vă bine! Fizica îndrăzneşte să spună că omul e o verigă într-un mare lanţ - de la neviu, prin viu, către crearea lui Dumnezeu! Trăim, poate, într-un univers ciclic, care se naşte şi moare ritmic (aşa credeau şi vechii indieni). Iar dumnezeul universului de dinainte de Big Bang şi-a programat reapariţia, în universul nostru, prin setul de constante despre care vorbeam înainte. Omenirea, apărută relativ recent, are rolul să creeze, la rîndul ei, inteligenţe artificiale, care să evolueze, să ocupe spaţiul, să se transforme în Dumnezeu... Aşadar, Dumnezeu nu (mai există), noi urmăm să îl naştem! Ipoteza nu lasă loc de întors - dacă universul este determinist (şi este), liberul arbitru e o iluzie. Omenirea nu se va autodistruge pînă cînd nu-şi va trimite seminţele gînditoare printre stele... Bună lectură de vacanţă, nu? :)

4 comentarii:

  1. Mda, buna lectura. Nu stiu daca e de vacanta, dar e destul de interesanta.

    RăspundețiȘtergere
  2. Si eu mi`am cumparat chiar astazi cartea.
    La prima vedere mi s`a parut interesanta ...
    Si sper sa o citesc cu placere.

    RăspundețiȘtergere
  3. Un roman foarte bun, l-am terminat in cateva zile si sunt uimit de el. Finalul pe cat de asteptat pe atat de simplu....

    RăspundețiȘtergere
  4. O carte foarte interesanta, mai ales ideea finala. O mica lacuna stiintifica s-a strecurat in teoria cuantica privind influentarea comportamentului particulei de catre observator. Este o confuzie des intalnita.

    RăspundețiȘtergere