O adunare de „cioclovine”

Tînărul literat Radu Cernătescu a scos pe piaţă o extrem de interesantă istorie ocultă a literaturii române, evidenţiind ceea ce puţini cititori ştiu – marii noştri scriitori, de la Dimitrie Cantemir la George Călinescu, au avut legături strînse cu societăţi secrete, iar filosofia ezoterică le-a marcat opera. Dincolo de analiza de text, făcută din perspectivă iniţiatică, autorul adună informaţii istorice rare, stabilind conexiuni neaşteptate între activitatea rozicruciană sau masonică a unor scriitori şi sensul ascuns al operelor. Aflu, astfel, la ce se referă celebrul pasaj din „Craii de Curtea Veche”, în care naratorul îl întîlneşte pe Gore Pirgu, în compania unor dame din înalta societate, îmbrăcate în strai popular, chit că nu rupeau o boabă de româneşte, conduse de teosoafa Papura Jilavă! E vorba despre o adunare a unei loji para-masonice feminine, sub paravanul unei asociaţii de promovare a folclorului naţional, numită Societatea Caritabilă "Chindia". Patronată de scriitoarea Bucura Dumbravă, Societatea Teosofică Română aduna "cele mai mîndre matroane şi frumoase fiice ale României", începînd cu Regina Carman Sylva, doamnele Palladi, Carniol, Nety Silberstein, Roza Herdan etc.Cu dispreţul iniţiatului regular, Mateiu Caragiale le numeşte „cioclovine”, cioclii feminini, adică, ştiind că, după muzică şi dans, urma o şedinţă de spiritism! "Minimalizată de unii, combătută de alţii, ramura androgină a Masoneriei regulare reunea pe la 1912 peste 12.000 de surori din întreaga lume ... lucrînd în ritul de adopţiune, rit condus din India, de la Adyar, de V.Ills.Ssr. Annie Besant, gr. 12, Maestră Suverană, autoarea Creştinismului Esoteric, cu care Bucura Dumbravă, gr.9, Divă a Crucii cu Trandafiri, a corespondat intens", scrie Radu Cernătescu. Am adăugat şi eu o ilustraţie de epocă, în care Regina Carman Sylva poartă costumul popular. Nici nu te-ai gîndi la ce urmează, he, he, he...