marți, februarie 12, 2008

Darwin şi Supremul Simian




1809 - S-a născut Charles Robert Darwin, autorul teoriei despre evoluţia speciilor de plante şi animale prin selecţie naturală (m. 19.04.1882).

Povestea e cunoscută: tînărul naturalist englez pleacă peste mări şi ţări, la bordul corabiei “Beagle”, vizitează insulele Galapagos, rămîne cu gura căscată în faţa straniilor animale de acolo şi, în loc să facă o omletă din ouă de broască ţestoasă, vorba cîntecului, cade pe gînduri şi urzeşte o teorie celebră – caracterele nou dobîndite de vieţuitoarele Domnului vor fi încercate în marele laborator al naturii, iar cele preţioase vor fi făcute cadou urmaşilor. Pe această linie a gîndirii sale, Darwin poate să afirme, mai tîrziu, că omul însuşi, floare a creaţiei, nu este, de fapt, decît o maimuţă perfecţionată, stîrnind mînia bigoţilor religioşi de tot felul, constrînşi să ducă raţionamentul mai departe: dacă omul a fost făcut după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu şi dacă omul se trage din maimuţă, atunci Dumnezeu este Supremul Simian ! Lăsînd la o parte criticile naive, teoria lui Darwin are, totuşi, un sîmbure de adevăr – cimpanzeii, verişorii noştri de la ţară, se deosebesc de oameni prin mai puţin de două procente din materialul lor genetic ! Ce nu explică Darwin (şi încearcă noua biologie s-o facă) este tocmai apariţia noilor caractere în cadrul unei specii. Acceptînd evoluţionismul, acceptăm de fapt intervenţia hazardului în planurile Creatorului Universal. Cam neliniştitor… E mai comod să ne întrebăm: de ce nu continuă procesul de transformare a maimuţelor în hominizi ? Numai că, la această întrebare, specialiştii au răspunsul pregătit – maimuţele actuale şi oamenii sînt două lăstare perfect dezvoltate, provenind dintr-un trunchi comun.

Niciun comentariu: