marți, noiembrie 03, 2009

Capitalismul nu se poate prăbuşi

Mă uit cu dispreţ la propagandiştii de stînga. Ei plîng cu lacrimi de crocodil pe umărul celor afectaţi de criză dar, în sinea lor, se bucură, închipuindu-şi că, acuş-acuş, capitalismul se va prăbuşi! Este o iluzie... Capitalismul nu se poate prăbuşi, capitalismul este condiţia umană din domeniul economic - lăcomie, egoism, dar şi hărnicie, inovaţie, inteligenţă. Capitalismul nu e un sistem impus de sus, precum utopiile de stînga, ci e o stare născută din libertatea economică a individului. De aceea, economiştii respectabili nici nu vorbesc despre sistem capitalist ci despre economie de piaţă. Acum, vedem că băncile trec prin clipe grele - dar ele nu sînt decît o formă de alimentare cu bani a economiei. De aici şi pînă a pune în discuţie principiul circulaţiei monetare e cale lungă, pe care nici un om normal la cap nu e dispus s-o parcurgă. De asemenea, mi se pare greşit să judeci piaţa cu criterii morale - cîtă vreme va exista cerere, piaţa va furniza droguri, sex şi mîncare grasă. Degeaba vom interzice şi vom reglementa, dacă omul va rămîne păcătos...

4 comentarii:

Mişu spunea...

Capitalismul nu se prăbuşeşte, aşa e. Se redefineşte. Dacă o cincime deţineau 80%, probabil că şi mai puţini vor deţine şi mai mult... Până când câţiva vor deţine totul: acesta este visul dintotdeauna al individului - să fie Dumnezeu! Da fapt, am putea împinge lucrurile chiar mai departe, dincolo de conceptele acestea: capitalism, socialism sau, vai,... "stângă caviar". Un copil moare de foame la fiecare două secunde. iar 50% din banii cheltuiţi pentru armament ar putea rezolva problema alimentaţiei pe continentele defavorizate. Dar... Nu! Existenţa este profund desacralizată, marile principii sunt nimicite, umanismul de bază e catalogat repid drept stângism ordinar, iar bietul om a devenit un factor într-un sistem.

literelibere spunea...

Ce vrei sa spui? Capitalismul e raiul pe pamant? Eu cred ca e momentul in care trebuie pus in discutie. E nevoie cel putin de un postcapitalism. Nu crezi ca e loc de o societate mai dreapta, mai justa? Si cand spun asta nu ma gandesc neaparat la stanga care e vopsita in culoare capitalista. Vorba lui Mandruta: „Nu mai există oameni de stînga – au murit toţi intoxicaţi cu hamburgeri buni şi proaspeţi. Iar ăştia care mai trăiesc sînt simulanţi.”

Cred ca noile generatii nu se mai recunosc in actuala ordine economica si sociala. Cred ca e nevoie de noi mecanisme de solidaritate, noi sisteme de valori morale si politice.

Cristian Cocea spunea...

Mişu - Da, un copil moare de foame la fiecare două secunde, însă asta se întîmplă departe de Occident, prin Africa, prin Asia, prin America Latină, pe altă planetă... Umanismul nu aduce suficient profit. Armele - da! Nu aprob ordinea lucrurilor, o constat cu amărăciune. Şi mă îndoiesc că o lume mai bună se poate construi "de sus în jos", prin inginerie socială, aşa cum şi-au închipuit utopiştii stîngii. Mai degrabă funcţionează virtuţile creştine - iubirea, caritatea, speranţa...

Oceania - Capitalismul poate fi pus în discuţie, cel puţin tot atît cît poţi pune în discuţie condiţia umană. Mai greu e să-l schimbi, mai greu e s-o ameliorezi... Mi-ar plăcea şi mie să dispară materialismul, să nu mai fie nevoie de bani, să ne transformăm radical mintea, ca în Star Trek sau în Zeitgeist Addendum. Dar omul rămîne aceeaşi maimuţă vicleană, care s-a ridicat în picioare, în urmă cu milioane de ani, să poată lovi mai bine cu labele din faţă...

literelibere spunea...

da, o lume buna nu se poate construi de sus in jos. La naiba cu ierarhiile. Crezi ca daca lumea intra intr-o etapa spirituala ( pe care o doresc cat mai aproape) n-ar putea genera un sistem diferit de organizare a societatii?

Plec de la ideile unuia dintre cei mai interesanti ganditori ai ciberspaţiului, Steven Johnson.

Am putea crea o situatie in care indivizii, fara a fi condusi de o ierarhie, sunt capabili sa se organizeze colectiv plecand de la atitudini simple, generand o structura complexa. Eficienta acestui sistem se afla in colectivitate (si nu in puterea centralizata) in care fiecare individ e responsabil sa analizeze circumstantele si sa reactioneze la ele. Adica un sistem care pleaca de jos in sus fiind condus de hotararea generala a comunitatii, generand o mai mare responsabilitate membrilor.

Sigur te vei gandi: uite, o alta utopie. Dar, eu cred ca o utopie poate fi pozitiva daca e umanista si tine cont de ansamblul oamenilor epocii respective.