marți, septembrie 08, 2009

Manifestul internetului


Un grup de jurnalişti şi bloggeri germani au publicat on-line următorul document, un adevărat manifest al internetului. Iată ce cuprinde, în sinteză (bolduit, observaţiile mele):

1. Internetul e altfel. El produce public nou, alte modalitati de schimb al informatiei si alte tehnici culturale. Mass media traditionale trebuie sa-si adapteze modul de lucru la noile realitati tehnologice, in loc sa le ignore sau sa le combata.

De acord. Un nou mediu îşi crează publicul său, cf. McLuhan. Ar trebui cunoscute, însă, caracteristicile noului public, iar mass media trebuie să se adapteze la ACESTE caracteristici!

2. Internetul e un imperiu mediatic in buzunarul de la haina. Web-ul creeaza o noua ordine in sistemul mediatic, depasind limitele si oligopolurile acestuia. Publicarea si difuzarea continutului mediatic nu se mai face cu investitii mari. Doar calitatea jurnalistica mai diferentiaza jurnalismul de simpla publicare de continut.

Deci jurnaliştii sînt condamnaţi să creeze conţinuturi valoroase, altfel...

3. Internetul este societatea. Retelele sociale, Wikipedia sau Youtube au ajuns prezente tot atat de firesti, ca si telefonul sau televizorul. Daca vor sa existe mai departe, concernele mass-media trebuie sa inteleaga lumea in care traiesc consumatorii si sa isi adapteze la aceasta formele de comunicare, printre care si dialogul.

4. Libertatea Internetului este inalienabila. Arhitectura deschisa a Internetului nu poate fi schimbata in functie de interese economice sau politice, care in spatele asa-numitului „interes public“ incearca sa cenzureze accesul liber la informatie, pe web.

Spuneţi-le asta şi chinezilor...

5. Internetul inseamna victoria informatiei, un mediu prin care individul se poate informa mai bine ca niciodata.

...sau se poate rătăci, prin munţi de gunoaie informaţionale!

6. Internetul schimba si imbunatateste jurnalismul.

Evident, ca sursă de documentare, internetul e nepreţuit...

7. Reteaua inseamna relationare. Cine nu foloseste link-urile se autoexclude din discursul social.

Oare?

8. Agregatoarele si masinile de cautare stimuleaza jurnalismul documentat, de calitate. Marcand referintele prin linkuri sau citate, devine posibila „cultura discursului social din retea“.

Aşteptăm cu interes...

9. Internetul e noul cadru al discursului politic, stimuland dezbaterea si participarea activa a opiniei publice.

Mai ales în ţările agrare, precum România...

10. Noua libertate a presei se numeste libertate de opinie. Dispar granitele tehnologice intre amatori si profesionisti, diferenta nu se mai face intre jurnalism platit si neplatit, ci intre jurnalism de buna sau proasta calitate.

11. Candva, la inventarea tiparului, Biserica si alte institutii avertizau impotriva valului de informatie necontrolata. Jurnalistii, enciclopedistii si pamfletarii au dovedit atunci ca mai multa informare duce la mai multa libertate, pentru cetatean si pentru societate, lucru valabil si in ziua de azi.

Aşteptăm să se demonstreze şi legătura între mai multă libertate şi mai multă responsabilitate!

12. Traditia nu e un model de lucru. Internetul, ca mediu extrem de concurential, cere adaptarea modelelor de afaceri la structura sa.

13. In Internet, dreptul de autor sau producator nu trebuie incalcat. Mecanismele de difuzare depasite trebuie inlocuite cu noi modele de distributie si acordare de licente. „Proprietatea obliga“.

14. Timpul unui cititor, ascultator sau spectator are valoare. Oferta publicitara este transmisa prin retinerea atentiei asupra unor continuturi jurnalistice transmise online. Acesta e principiul de baza al finantarii jurnalismului, alte forme de refinantare urmeaza sa fie descoperite si experimentate.

15. Textele, sunetele si imaginile nu mai trebuie sa fie efemere, in retea. Ele vor ramane la dispozitie, constituind o arhiva a istoriei contemporane. Jurnalistii trebuie insa sa aiba in vedere eventuale interpretari ale informatiei si greseli ce trebuie corectate.

16. Internetul scoate la iveala o mare cantitate de marfa amorfa. Din aceasta, rezista doar cine ofera jurnalism credibil si deosebit, deoarece pretentiile consumatorilor de informatie au crescut.

Singurul punct din manifest care mi se pare indiscutabil.

17. Toti pentru toti. Web-ul e o infrastructura superioara de interactiune sociala. „Generatia Wikipedia“ stie sa evalueze credibilitatea unei surse, sa verifice si sa evalueze stirile. Jurnalistii trebuie sa respecte aceste calitati si sa intre in comunicare cu „receptorii“, folosindu-le cunostintele. Nu mai e momentul jurnalistului atotstiutor, ci al celui care comunica si intreaba.

Generaţia Wikipedia egal Generaţia copy-paste, fără discernămînt şi fără experienţă. Deci, zero simţ critic. Ia să întrebe jurnalistul pe un astfel de vieţuitor, să vezi ce răspunsuri primeşte!!!

Ce părere aveţi?

Un comentariu:

tudor spunea...

Daca ai fi citit acest manifest (in original), lasand la o parte anumite idei preconcepute, ai fi inteles ca autorii sai militeaza pentru incurajarea libertatii de informare si exprimare a cetatenilor - aspect care se afla in contradictie cu imaginea pe care ai utilizat-o in header.