joi, martie 19, 2009

Scrisori către un tînăr jurnalist (V)


Dragul meu,

Ţi-am recomandat în scrisoarea trecută să te fereşti de anarhie, de violenţă, de ceea ce am numit "smardoiala de presă". Totuşi, meseria noastră presupune confruntare şi polemică. Printre altele, jurnalismul are şi o funcţie critică. Acum, mă întrebi ce reguli trebuie urmate, astfel încît să te duelezi ca un gentleman. Păi, e simplu... Ia aruncă o privire pe acest cod al polemicii civilizate, stabilit de Universitatea Oxford, la 1890!

"În orice polemică ştiinţifică, socială sau politică, discuţia trebuie să se rezume la schimbul de idei şi numai la acele idei care au contingenţă cu problema respectivă.

Părţile aflate în polemică folosesc drept argument fie teorii ştiinţifice, fie fapte concrete din realitate care sunt relevante în ceea ce priveşte problema discutată.

Părţile nu au dreptul să aducă în discuţie caracterul,temperamentul sau trecutul adversarului, deoarece acestea nici nu infirmă, nici nu confirmă validitatea ideilor pe care le susţine.

Părtile nu au dreptul să pună în discuţie motivele care determină atitudinea ideatică a adversarului, deoarece se abate discuţia de la problema în sine.

Etichetarea adversarului prin menţionarea şcolii de gândire, clasei sociale, organizaţiei profesionale sau partidului politic din care acesta face parte constituie o încălcare a regulilor polemicii şi dezvăluie slăbiciunea lipsei
de argumente.

Într-o polemică civilizată contează numai argumentele invocate de adversar ca persoană şi nu ca membru al unei şcoli sau organizaţii. Nu ai dreptate pentru că eşti
gânditor materialist, patron sau laburist, ci numai dacă argumentele tale sunt convingătoare sau nu"

Contingenţa argumentelor
Relevanţa argumentelor
Abţinerea de la atacul la persoană
Prezumţia de onorabilitate
Abţinerea de la etichetarea adversarului

Compară asta cu "polemicile" din presa românească şi nu te lăsa tîrît în troaca porcilor.

P.S. Înţelegi, astfel, de ce nu răspund atacurilor la persoană. Ele, de fapt, nu constituie o polemică...

6 comentarii:

Theo-Phyl spunea...

Salut,
Despre care presa vorbiti si unde sunt respectate regulile enumerate?

:)

Cristian Cocea spunea...

Theo-Phyl - :)

Anonim spunea...

cristi,
surpriza dupa 20 ani,
lumea e mititica etc,
incerci sa ghicesti,
cine te-a reperat:
cuvant cheie:ME

Cristian Cocea spunea...

După 20 de ani? YOU? Nu ştiu... Luminează-mă! Oricum, îmi va face plăcere să-mi amintesc de tinereţe! :)

Anonim spunea...

sarada tanarului inginer
cu viitorul de repartitie
asigurat,dar in sinea sa
deloc convins de chemarea
ingineriei,macinat de
incertitudinea carierei sale
in apropierea mormanului de fiare
si vechi si umane alege calea celebritatii...
E ceva mai clar? Ai ghicit?
Cand crezi ca am depasit sfera intimitatii,da-mi te rog adresa ta de mail pentru placerea (arta)
conversatiei.
Al tau ,
Athos

Cristian Cocea spunea...

Dragul meu Athos,
Sper să fii cine cred eu că eşti! Calea celebrităţii e cam mult spus... Adresa mea de mail este cristiancocea@yahoo.com. Aştept cu nerăbdare!