joi, februarie 05, 2009
Ieşiţi din capcana psihică!
În ultimele trei-patru luni, statisticile companiilor de asigurări arată că sînt cu 25-30% mai multe accidente decît de obicei. Accidentele sînt de toate felurile - domestice, rutiere etc. Au un singur lucru în comun - apar din senin, iar situaţii inofensive se transformă brusc în coşmaruri.
În ultimele trei-patru luni, agresivitatea şoferilor e în creştere - o simţiţi cu toţii, dacă aveţi permis de conducere. O simt şi pietonii...
În ultimele trei-patru luni, s-au înmulţit infracţiunile cu violenţă - vezi crimele de la Braşov, extrem de mediatizate.
Desigur, explicaţia la îndemînă e criza - oamenii nu mai au bani, sînt ameninţaţi cu şomajul, s-au întors ţiganii din Vest şi aşa mai departe.
Dacă lucrurile astea s-ar fi petrecut numai în România, parcă aş fi zis că se foloseşte o armă psihologică, pe minţile noastre - mai ţineţi minte atmosfera de la Revoluţie?
Problema e că întreaga lume pare a fi afectată. Nu cumva s-a schimbat ceva în psihosferă? Nu cumva traversăm o "zonă otrăvitoare" a cosmosului? Sau vine o schimbare mult mai mare, în 2012? Eu cred că vine...
Dar, indiferent că vine sau nu, trebuie să ieşim din capcana psihică a deprimării. Orice criză înseamnă şi oportunitate. Întîi de toate, să ne schimbăm starea de spirit - har Domnului, trăim! E o minune că trăim... Să fim recunoscători pentru asta. Apoi, să devenim activi. Am ajuns şomer? Atunci caut de lucru, mă reorientez, învăţ altă meserie, mă adaptez. A fi şomer e o meserie - caut de lucru zece ore pe zi. Nu mai am atîţia bani? Încep să mă mulţumesc cu puţin. Sînt bune şi televizoarele cu tub, nu numai LCD-urile şi plasmele... Şi apoi, ce naiba să vezi la TV? Ştiri alarmiste? Ia să stingem televizorul, trei luni de zile! Şi să mai citim şi o carte, că e ieftină, la bibliotecă! A crescut preţul căruciorului la hypermarket? Păi oare om avea nevoie de toate articolele alea? Ia să ne întoarcem cîteva zile pe săptămînă la ţară, la bătrînii noştri, şi să cultivăm pămîntul, dacă-l avem, că tot stă pîrloagă! E scump restaurantul? Ia să ne împrietenim cu vecinii şi să facem nişte mese comune, în week-end, aşa cum am văzut că se face prin comunele din Ardeal (sau din Franţa...). Trei porunci, aşadar - să gîndim pozitiv, să facem bine (sau măcar să nu facem rău), să ne adaptăm, ca apa care curge.
Labels:
2012,
capcana psihica,
schimbare
Trec prin viaţă cu ochii larg deschişi...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Pe hirtie toate suna bine :), dar cred ca stii vorba aceea care spune ca 'practica ne omoara' ....
RăspundețiȘtergereFoarte frumos, domnule Cocea!
RăspundețiȘtergereNu stiu cum se face, dar in ultimele doua-trei luni, ma simt din ce in ce mai bine. Si am invatat sa ma bucur de lucruri simple, sa-mi schimb hobbyuri-le consumatoare de bani in consumatoare si producatoare de minuni si de frumos. Si e atat de simplu...
RăspundețiȘtergerePostarea ta ar trebui facuta publica, felicitari!
X - Stiu, e usor sa dai sfaturi, mai ales cind nu le cere nimeni:) Dar cred sincer ca e nevoie de curatenie... mentala!
RăspundețiȘtergereRaluca - Multumesc. Cum se simte criza la 2o de ani?
Medeea - Ma bucur pentru tine! In definitiv, nu traim pentru profit ci pentru frumos, dragoste, descoperire...
Domnule Cocea, se simte bine criza la 20 de ani, la fel şi eu... :)
RăspundețiȘtergere