joi, martie 20, 2008

Privatizarea terorii


20 martie 1995 – A avut loc atentatul terorist din metroul din Tokio, organizat de secta Aum, soldat cu 12 morţi şi 5.500 de răniţi – a fost primul atentat terorist cu arma chimică înregistrat în lume.

Secta Aum, Armata Republicană Irlandeză, Organizaţia Al-Qaeda – iată cîteva nume de reţele teroriste care demonstrează că, în epoca globalizării, ameninţările la adresa păcii şi cetăţeanului nu mai vin din partea guvernelor şi statelor ci din partea unor particulari. Chiar dacă americanii s-au înverşunat să răstoarne guvernul lui Saddam Hussein, inamicul public numărul unu este un individ – milionarul saudit Osama bin Laden. Aşa cum, în ultimii ani ai secolului XX, industrii întregi şi servicii treceau din monopolul statului în zonă privată, tot aşa violenţa şi ameninţarea s-au privatizat ! În 1989, americanii bombardau Libia colonelului Ghadaffi, astăzi rachetele lansate de pe portavioane caută adăpostul unui singur om, în munţii Afganistanului. Cum s-a ajuns aici? Prin dezvoltarea reţelelor de transport, care fac lumea mai mică şi oferă teroriştilor o logistică de prim rang, prin oferirea cunoştiinţelor pe Internet, unde poţi să găseşti planurile unei bombe chimice, prin sistemul global de comunicaţii, care transmite mesajul unei grupări, instantaneu, în întreaga lume, în fine, prin libera circulaţie a capitalurilor. Ce e de făcut ? În primul rînd, o muncă enormă de cunoaştere. Ce vor aceşti noi terorişti, în ce cred ei, cum operează, ce valori împărtăşesc? Apoi e nevoie de oameni pe teren. Serviciile speciale nu se mai pot mulţumi cu informaţii primite via satelit. Factorul uman trece pe prim plan. Ai agenţi infiltraţi, ai putere ! Căci o reţea nu poate fi atacată şi distrusă decît de o altă reţea…

Niciun comentariu: