POVESTEA ZILEI
File din Cartea Vieţii - comedii, tragedii, personaje.

Mistere de Sînziene

vineri, iunie 17, 2011



În condiţii grafice deosebite, a apărut ediţia a doua a "Ghidului României misterioase", o carte care nu trebuie să lipsească din biblioteca călătorilor iubitori de cultură şi de istorie! Lansarea va avea loc de Sînziene - vineri, 24 iunie, ora 14.00, la biblioteca judeţeană din Piteşti. Prietenii din ţară pot s-o comande la cristiancocea@yahoo.com, cu plata ramburs. Preţul lucrării este 30 de lei iar tirajul se anunţă limitat!

Din sumar - Masonii lui Brâncoveanu # A fost Jules Verne în România? # Misterele piramidei din Piteşti # Profeţia lui Sundhar Singh despre Bucureşti # Unde este mormîntul lui Dracula? # Bucovina – cărţile colorate ale creştinătăţii # Pe urmele Cavalerilor Teutoni # Călător în peştera lui Zalmoxe # Nazişti pe crestele Carpaţilor #

„Ghidul României misterioase” – O carte insolită despre enigmele ţării noastre. Un îndrumar de călătorie, demn de Indiana Jones. Locuri stranii, construcţii enigmatice, poveşti istorice şi societăţi secrete, în 300 de pagini care se citesc cu sufletul la gură.

5 comentarii:

Geocer 17 iunie 2011, 19:05  

Gata, vecine, am notat. Vin in mod sigur si-mi aduc si intariri! Iar ca sa stie cat mai multa lume, o sa dau sfoara-n tara si la mine pe blog. Ne vedem acolo (ma rog, poate ne vom mai vedea si pana atunci).

Cristian Cocea 17 iunie 2011, 19:16  

N-am uitat ce-am promis!

Geocer 17 iunie 2011, 20:11  

Multumesc, din nou!

ioana 20 iunie 2011, 11:10  

mi-ar placea foarte mult sa ajung, dar il rog musai pe dan sa vina daca nu pot sa ma fofilez eu de la serviciu

Cristian Cocea 20 iunie 2011, 11:50  

Ioana - dacă-i musai... :)

Trimiteţi un comentariu

Asfinţitul Crailor


Se făcea că la o curte veche, în paraclisul patimilor rele, cei trei Crai, mari egumeni ai tagmei prea senine, slujeau pentru cea din urmă oară vecernia, vecernie mută, vecernia de apoi. În lungile mante, cu paloşul la coapsă şi cu crucea pe piept şi afară de scarlatul tocurilor, înveşmîntaţi, împanglicaţi şi împănoşaţi numai în aur şi verde, verde şi aur, aşteptăm ca surghiunul nostru pe pamânt să ia sfârşit. O lină cântare de clopoţei ne vestea că harul dumnezeiesc se pogorâse asupră-ne: răscumparaţi prin trufie aveam să ne redobândim înaltele locuri. Deasupra stranelor, scutarii nevăzuţi coborâseră prapurele înstemate şi una câte una se stinseseră cele şapte candele de la altar. Şi plecam tustrei pe un pod aruncat spre soare apune, peste bolţi din ce în ce mai uriaşe în gol. Înaintea noastră, în port bălţat de măscărici, scălămbăindu-se şi schimonosindu-se, ţopăia deandăratele, fluturând o năframă neagră, Pirgu. Şi ne topeam în purpura asfinţitului...

Mateiu Caragiale - Craii de Curtea Veche

Copyright Cristian Cocea

Publicitate

Site Meter

  © Blogger template The Professional Template II by Ourblogtemplates.com 2009

Back to TOP